Publicat de: Doru Cîrdei | 16/03/2020

LIDERUL SPIRITUAL SE MULTIPLICĂ RELAȚIONAL

În creștinism, precum și în alte domenii ale vieții, calificarea de performanță are loc și aptitudinile de conducere se formează într-un cadru relațional sănătos. Apostolul Pavel l-a instruit pe Timotei în baza unei relații personale. (Fapte 16:1-5) Timotei a fost prezent (cu unele excepții – Fapte 17:14-15), a auzit, văzut, simțit, înțeles și l-a experimentat pe maestrul său.

În a doua epistolă Apostolul îi scria: „Tu ai remarcat învățătura mea, comportamentul meu, decizia mea, credința mea, răbdarea mea, dragostea mea, perseverența mea. Ai văzut cum am fost persecutat și câte adversități am suportat în Antiohia, în Iconia și în Listra. Dar Stăpânul m-a scăpat din toate acestea! De fapt, toți cei care doresc să trăiască o viață dedicată lui Cristos, vor fi persecutați.” (2 Timotei 3:10-12 BVA) Pavel s-a reprodus în Timotei (în epistolele sale face 24 de referiri la el), investind în nouă domenii ale vieții lui, pentru ca acesta să-l poată copia și înlocui.

Formarea doctrinară – învățătura (gr. Didaskalia)

Timotei a beneficiat de învățătura, perceptele și concepția despre lume și viață împărtășite de Apostol. Imediat după convertirea sa, Pavel a fost convins că Isus este Fiul lui Dumnezeu și a început să predice aceasta (Fapte 9:19-22). Timotei era prezent când Pavel implementa în biserici hotărârile apostolilor și prezbiterilor de la Ierusalim (Fapte 16:4) și la Tesalonic, când Pavel aducea argumente și explica că Cristos trebuia să moară și să învie (Fapte 17:2-3). Când Pavel predica în Corint că Isus este Cristosul (Fapte 18:5), era însoțit de Timotei. Apostolul Pavel a discutat cu Timotei și i-a transferat revelațiile primite de la Domnul în timp ce au scris epistole împreună: a doua către Corinteni (2Cor. 1:1), către Filipeni (Filipeni 1:1), către Coloseni (Col. 1:1), ambele către Tesaloniceni (1Tes. 1:1; 2Tes. 1:1)

Formarea stilului de viață – comportamentul (gr. Agoge)

Comportamentul, stilul zilnic de viață a lui Timotei a fost influențat de relația sa apropiată cu Apostolul Pavel. El a observat că Pavel respecta călăuzirea Duhului Sfânt (Fapte 16:6-10; 18:9-10; 20:22-24). Timotei, când a venit din Macedonia la Atena a găsit pe Pavel muncind pentru întreținerea sa în timpul săptămânii și predicând sâmbăta (Fapte 18:1-4). Pavel i-a demonstrat lui Timotei că pentru lucrarea evangheliei trebuie să renunți la cariera profesională (Fapte 18:4-5). Pavel a inspirat pe Timotei cu privire la autoritatea pentru slujire câștigată printr-un comportament exemplar (2Cor. 6:3-10). Pavel avea încredere că Timotei a înțeles bine viața creștină, demonstrată prin comportamnetul său (1Cor. 4:17).

Formarea scopului vieții – hotărârea (gr. Prothesis)

Claritatea viziunii și a chemării divine pe care Apostolul Pavel le trăia și le urma cu determinare era contagioasă. El mărturisea că a fost ales de Dumnezeu pentru a vesti Evanghelia mai întâi iudeilor(Fapte 9:15; 1Cor. 1:17), apoi Neamurilor (Fapte 18:6). Timotei era de față la Milet când Pavel a declarat din nou scopul vieții sale: vestirea Evangheliei Harului lui Dumnezeu (Fapte 20:24), și este declarat colegul de lucru a lui Pavel (Romani 16:21), împreună robi ai lui Cristos (Filipeni 1:1). Fermitatea lui Timotei în actul conducerii era roada colaborării apropiate cu Pavel.

Formarea convingerilor – credința (gr. Pistis)

Timotei a învățat în mod practic de la Pavel convingeri despre adevărul lui Dumnezeu, fidelitate și încredere. Apostolul Pavel credea în vindecarea divină și o practica, iar Timotei a fost introdus în aceasta de la început (Fapte 14:8-11). Pavel a proclamat credința sa în Dumnezeu, care este viu, Creator al tuturor lucrurilor, care ne poartă de grijă și ne dă bucurie (Fapte 14:15-17)

Formarea perseverenței – îndelungă răbdarea (gr. Markothumia)

Perseverența Apostolului în situațiile vitrege ale vieții și activității sale au modelat caracterul lui Timotei. Timotei a fost marcat de bucuria cu care a reacționat Pavel și Sila când au fost maltratați în Filipi (Fapte 16:25). Pavel a trăit și a slujit în mod vizibil conform principiului: „când suntem ocărâţi, binecuvântăm; când suntem prigoniţi, răbdăm; când suntem vorbiţi de rău, ne rugăm.” (1Cor. 4:12-13)

Formarea afecțiunii – dragostea (gr. Agape)

Pavel la instruit pe Timotei într-un mediu al dragostei frățești, afecțiunii, bunei intenții, binefacerii și prețuirii. El îi acordă încredere lui Timotei și îl consideră ajutorul său (Fapte 19:22). Timotei este unul dintre colegii de călătorie a lui Pavel (Fapte 20:4) și Apostolul vorbește cu afecțiune despre Timotei: „copilul meu prea iubit” (1Cor. 4:17), „adevăratul meu copil în credință” (1Tim. 1:1), „fiule Timotei” (1Tim. 1:18), „copilul meu prea iubit”(2Tim, 1:2). Pavel recomandă cu respect pe Timotei, îi poartă grija și îl așteaptă să vină la el (1Cor. 16:10-11). El îl declară pe Timotei coautor cu el, al epistolei a doua către Corinteni (2Cor. 1:1), către Filipeni (Filipeni 1:1), către Coloseni (Col. 1:1), ambele către Tesaloniceni (1Tes. 1:1; 2Tes. 1:1). Pavel îl recunoaște pe Timotei ca co-plantator împreună cu Silvan și cu el, al bisericii din Corint (2Cor. 1:19) și îl numește pe Timotei „frate” (2Cor. 1:1; Col. 1:1; 1Tes. 3:2; Filimon 1:1) și „slujitorul lui Dumnezeu” (1Tes. 3:2).

Formarea stabilității – răbdarea (gr. Hupomone)

Timotei a observat în Pavel stabilitate, constanță, continuitate. El a fost cu Pavel un an și jumătate la Corint și a văzut stabilitatea și continuitatea sa in lucrarea spirituală (Fapte 18:11) și a învățat perseverența, când timp de doi ani Apostolul a învățat Cuvântul Domnului pe locuitorii Asiei (Fapte 19:8-10). Timotei, în calitate de coautor cu Pavel al epistolei a doua către Corinteni, împărtășea aceeași stabilitate în lucrare – „noi nu cădem de oboseală” (2Cor. 4:1;16). De asemenea, Pavel îi poruncește lui Timotei să fie perseverent în puritatea credinței (1Tim. 1:18).

Formarea curajului – persecuția (gr. Diogmos)

Apostolul Pavel a fost vânat la orice pas de cei care urmăreau să-i împiedice misiunea și să-i ia viața, chiar din primele zile după convertirea sa.Timotei, probabil s-a convertit la prima vizită a lui Pavel (împreună cu Barnaba) la Listra, când mulțimea l-a bătut cu pietre și l-au târât în stare de leșin în afara orașului (Fapte 14:19-20). El era cu Pavel și Sila la Filipi și a fost martor al persecuției precum și al modului în care Pavel a făcut față persecuției (Fapte 16:19-26), iarApostolul nu s-a comportat timid cu autoritățile din Filipi (Fapte 16:35-40). Ca și Pavel, Timotei a fost ajutat de frați să-i evite pe prigonitori (Fapte 17:13-15)șia fost și el arestat (Evrei 13:23).

Formarea responsabilității – suferința (gr. Pathema)

Slujba apostolică a lui Pavel a implicat opoziție, stres, frământări și durere. Acestea sunt parte a conducerii spirituale. Timotei a văzut cât de batjocorit era Pavel de iudei (Fapte 18:6) și a împărtășit stresul și grija pe care o purta Pavel pentru viitorul spiritual al bisericilor plantate (2Cor 11:28-29). La un moment dat Timotei simte ceea ce simțea Pavel purtând grija bisericilor (Filipeni 2:19-20).

Concluzie

Fiecare dintre noi suntem cei care suntem și ne aflăm la nivelul la care ne aflăm deoarece au existat și există în viața noastră oameni care ne influențează în mod relațional. Unii dintre noi investim în alții ocazional sau intențional. Scopul lui Dumnezeu în această lume ar fi îndeplinit la o scară mult mai mare, dacă am urma exemplul Apostolului Pavel și ne-am multiplica relațional. Acest model este la dispoziția oricui. Este metoda cea mai eficientă. Este stilul de viață care ar trebui și ar putea fi comportamentul tău zilnic! Desigur, și al meu!

Ce ai mai adăuga la ceea ce am scris mai sus? Ce din ceea ce am scris ai reformula? Mă voi simți privilegiat dacă îmi vei scrie: doru@filadelfia.md

Publicat de: Doru Cîrdei | 16/03/2020

FRICA CARE TE SCAPĂ DE FRICĂ

În timp ce mijloacele media ne vând, fără răgaz, avalanșe de motive de îngrijorare și frică, apar politicieni care fac apel la calm. Este posibil, practic, acest calm? Ce putem face pentru a administra viața în „stare de urgență”? Știm că frica este cheia supraviețuirii, însă cum să scapi de excesul de frică, să eviți îngrijorarea și aderarea la panică?

Nu te îngrijora.

Este demonstrat științific (Robert Leahy, Ph.D., The Worry Cure, etc.) că 85% din îngrijorări sunt nejustificate și niciodată nu vor avea loc. Iar din cele 15% care au loc, 79% sunt dificultăți pe care le putem administra mai bine de cât ne așteptăm și ne învață lecții de viață.

Aceasta înseamnă că 97% din ceea ce te îngrijorează nu este altceva decât o minte înfricoșată care te pedepsește cu exagerări și interpretări greșite. Administrează-ți emoțiile și nu te îngrijora! Dar pentru a reuși aceasta…

Nu accepta informații false.

Este uluitor să observi că lumea este predispusă să consume știri false sau pe jumătate false, fără a verifica în primul rând sursa. Din care motiv te-ai abona la „fake news”? Doar pentru că sunt comunicate într-un mod convingător? Din simplul motiv că ele îți intră în casă (în salon și chiar în dormitor), fără să le inviți sau să le spui bun venit?

Mai rău, ele, știrile false te pot face difuzor al lor. Mulți oameni de bună credință sunt angajați în activitatea de rea credință a transmiterii materialului pentru îngrijorare nejustificată.

Iată care sunt întrebările mele de control pentru a filtra știrile: (a) cine este autorul informației? (b) ce mesaj transmite informația? (c) care este scopul informației? Dacă nu poți răspunde în mod satisfăcător la aceste trei întrebări, nu accepta informația. Și dacă vorbim despre aceasta, există o SURSĂ sigură de informare…

Frica care te scapă de frică.

Totuși, există un antidot pentru frică. Este frica sănătoasă care te scapă de frica patologică, paralizantă. Deoarece, originea finală a fricii este dorința de control asupra vieții, numai frica de Cel care este Creatorul vieții este soluția. El, Dumnezeu are controlul absolut asupra oricărei circumstanțe și are ultimul cuvânt în totul.

Omul cel mai înțelept în timpul generației sale, înțelepciune care a rămas proverbială, Solomon, a concluzionat: „Cine se teme de Iahve, are o fortăreață în care poate sta ferit de pericole; și El va fi un refugiu pentru copiii acelui om. Frica de Iahve este un izvor de viață. Ea îndepărtează omul de capcanele morții.” (Proverbe 14:26-27 BVA)

Frica care te scapă de frică este reverența față de Dumnezeu. Simplu: te temi de El și nu te mai temi de nimic. Îți pui încrederea în El și scapi de neîcredere. Iar acesta nu este un exercițiu religios abstract, ci un mod de viață, care include multiple beneficii, conform afirmației înțeleptului: (a) ai o fortăreață protectoare, (b) ai un refugiu pentru copii, (c) reușești să eviți cursele morții.

Apropo, toți oamenii se tem de Dumnezeu: unii se tem de El în mod nesănătos și fug de El, în timp ce unii se tem de El în mod reverent și se apropie de El. Aceștia din urmă, în vremea dificultăților fug la Dumnezeu. Te încurajez să cultivi pe orice cale reverența ta față de iubitorul tău Tată Ceresc. Aceasta te va scuti de frică și panică și îți va da o perspectivă eternă în contextul evenimentelor temporare, precum epidemia provocată de noul coronavirus – COVID-19.

Tu cum administrezi frica în general? Ce faci pentru a nu te îngrijora în aceste zile? Dacă crezi că te pot ajuta în vreun fel, nu ezita să mă contactezi: doru@filadelfia.md

Publicat de: Doru Cîrdei | 16/03/2020

AȘA CEVA N-AM MAI ÎNTÂLNIT. CUM O SĂ PROCEDEZ?

Contextul pandemic al lumii noastre, precum și măsurile de prevenire a răspândirii epidemiei ucigașe (COVID-19), trebuie să recunosc, m-au făcut să trag concluzia că, în calitate de lider, așa ceva nu am mai întâlnit. Această concluzie, desigur, dă naștere la întrebarea logică: cum voi proceda? Ce trebuie să facă un lider acum? Dar în zilele care urmează? Eu am decis să îmi îndeplinesc responsabilitățile de conducere respectând trei principii de bază ale conducerii:

VOI ACȚIONA, NU VOI REACȚIONA. În timp ce și noi liderii avem emoții ca toți oamenii, în plus față de ei, avem responsabilitatea întregii echipe, organizații, comunități, etc. Mulțimea are tendința de a reacționa: izolare nejustificată, cumpărături excesive, etc. Conducerea este acțiune, iar criza crește necesitatea acțiunii. Eu nu-mi voi permite să reacționez gândindu-mă la mine, ci voi acționa gândindu-mă la cei din jur. Am de gând să acționez preventiv, pentru protecția sănătății și vieții oamenilor. Voi identifica cele mai creative strategii și metodologii pentru a sluji în mod eficient oamenilor, în noile condiții apărute. Rolul meu în calitate de lider nu este de a reacționa față de ceea ce se întâmplă, ci de a conduce oamenii pentru a administra în mod înțelept ceea ce se întâmplă.

VOI COOPERA, NU VOI SFIDA. În asemenea situații liderii pot, sub impulsul instinctelor, sub-acționa sau pot supra-acționa. Ce poate face un lider pentru a lua decizii excelente și pentru a acționa în mod înțelept? Răspunsul la această întrebare este consfătuirea. A sfida sfatul altor lideri, a refuza să oferi sfatul altor colegi, mai ales în situații critice, este rețeta pentru eșec. Nici informațiile oferite de mediul virtual nu sunt suficiente și nici satisfăcătoare. Eu am decis să mă consult cu alți lideri și să stau la dispoziția altora pentru a împărtăși idei și a identifica împreună abordările optime. Voi coopera cu autoritățile statului și le voi cere îndrumare. Voi colabora cu liderii din comunitatea mea și cu cei din alte cercuri. Voi urmări pe orice cale să obțin cât mai multe soluții pentru ca procesul meu decizional să se bucure de obiectivitate. Voi coopera pentru a acționa!

VOI COMUNICA, NU VOI PANICA. Ca de obicei, orice criză este acutizată de criza de comunicare. Oamenii au tendința naturală de a comunica mai mult decât trebuie, ceea ce nu trebuie, ceea ce duce la panică. Iar lucrurile se agravează mai mult, când cei care dețin autoritate de conducere comunică neclar și neeficient. Eu sunt hotărât să colaborez cu lideri competenți pentru a lua decizii înțelepte, pe care le voi comunica cu cea mai mare claritate pentru a mobiliza pe cei din jurul meu la acțiune. Iată ce cred eu despre o comunicare eficientă a unui lider competent: (a) recunoaște problema, (b) oferă soluții multiple, (c) formulează decizii clare, (d) explică oamenilor motivul deciziilor, (e) cultivă speranță. Așa am de gând să comunic!

Am toată certitudinea că iubitorul Dumnezeu este în control în această perioadă dificilă. Cred cu aceeași tărie că El acționează prin intermediul liderilor, a căror rol devine mult mai important în contextul provocărilor. Din acest motiv, acum când mă confrunt cu ceva ce nu am mai întâlnit, știu cum voi proceda. Mai știu că nu va funcționa totul perfect, însă mă voi perfecționa consultându-mă colegial, comunicând cu claritate, acționând cu pasiune. Tu ai mai întâlnit așa ceva? Cum vei proceda? Dacă crezi că te pot ajuta în vreun fel, nu ezita să mă contactezi: doru@filadelfia.md

Publicat de: Doru Cîrdei | 15/03/2020

STAU ACASĂ ÎNSĂ NU STAU ACASĂ!

Am toată încrederea că recomandările specialiștilor sunt responsabile și de bună credință! Cred că autoritățile emit dispoziții ferme, însă benefice. Epidemiile trebuie luate în serios, deoarece sunt om serios, iar pericolul este serios. Deci am decis să stau acasă, adică voi petrece cea mai mare parte a timpului în această săptămână în locuință, dar nu am de gând să stau. Nici nu mă gândesc doar să lucrez de acasă… Iată cum am de gând să S.T.A.U.:

SLUJESC. Biserica nu trebuie confundată cu clădirile ei sau cu adunările ei publice. Nici slujirea nu trebuie confundată cu prezența fizică în mediul public. Din acest motiv, în timp ce stau acasă, voi continua să slujesc de la distanță în mediul virtual (telefon, email, rețele de socializare, blog, pagina web, etc.), iar în caz de nevoie, voi sluji în persoană oamenilor care au nevoie de intervenția mea fizică. Responsabilitatea unui lider spiritual nu încetează în situații critice, ci dimpotrivă, ea crește. Eu voi sta, însă voi sluji tuturor celor care au nevoie!

TRATEZ. Desigur, pericolul epidemic trebuie tratat cu toată seriozitatea, așa cum am afirmat deja și din acest motiv, am decis să stau acasă și voi lua măsurile recomandate. În același timp, în timp ce stau acasă, voi trata în modul cel mai special pe cei din casa mea. Ritmul vieții urbane al secolului douăzeci și unu este vitreg față de relațiile din cadrul familiei, iar eu am decis să tratez aceste relații în modul cel mai special cât stau acasă: relația cu soția mea și cu copiii mei. Eu voi sta acasă, însă voi trata pe cei din casa mea în modul cel mai special!

ANALIZEZ. Această perioadă de limitare a deplasărilor, întrunirilor, etc., poate avea efect negativ în viața și cariera profesională a unei persoane. Poți sta acasă ca o pasăre închisă în colivie, resemnat și descurajat. Eu am decis să nu stau ci să fac zilnic un exercițiu de analiză a vieții mele personale, a relațiilor mele, a planului meu de dezvoltare personală, a viselor și speranțelor mele pentru viață. În timp ce stau acasă, am de gând să-mi clarific și să-mi redefinesc scopul, valorile, viziunea și practicile, pentru a fi gata de etapa post-epidemică care trebuie să fie super-productivă. Eu voi sta acasă, însă îmi voi analiza viața și mă voi actualiza!

UTILIZEZ. Prima percepție a stării de urgență și a carantinei la domiciliu este negativă: pierdere de timp, pierdere economică, pierderi de tot felul… Eu am decis să utilizez această situație ca pe o oportunitate. Iată câteva oportunități pe care le-am identificat: (a) oportunitatea de a citi mai mult, deoarece liderii care citesc sunt lideri care cresc, (b) oportunitatea de a testa noi metode de conducere și slujire, precum mediul online, întrunirile video, comunicarea scrisă, etc., (c) oportunitatea de a practica generozitatea, asistând persoanele vulnerabile, care se află în pericol. Eu voi sta acasă, însă îmi voi utiliza orice oportunitate pentru a mă dezvolta și a-mi eficientiza acțiunile!

Liderii excelenți sunt pro-activi. Ei sunt oameni care niciodată nu stau, iar în contextul restrictiv epidemic, ei stau acasă, însă nu stau. Acești oameni S.T.A.U. în timp ce stau. Eu aleg să fac parte din această categorie. Tu vei sta acasă? Cum vei aborda această carantină? Dacă crezi că te pot ajuta în vreun fel, nu ezita să mă contactezi: doru@filadelfia.md

Publicat de: Doru Cîrdei | 14/03/2020

SPIRITUALITATEA FAVORIZEAZĂ SĂNĂTATEA

Cercetările științifice recente demonstrează că spiritualitatea fortifică imunitatea și favorizează procesul de tratare și vindecare. Vezi: https://www.forbes.com/sites/nicolefisher/2019/03/29/science-says-religion-is-good-for-your-health/#6d6527933a12

Iată câteva motive de sănătate pentru care trebuie să cultivăm spiritualitatea în general și în vremuri vitrege în special:

Spiritualitate înseamnă disciplină. Dumnezeu ne comunică în Cartea Sa: „Nu te declara singur ca fiind înțelept. Teme-te de Iahve și ferește-te de ce este rău. Această decizie va aduce sănătate corpului tău și rezistență oaselor tale. (Proverbe 3:7-8 BVA). Primul document milenar care impune legi alimentare, sanitare, de igienă și carantină este Biblia (vezi Leviticul cap. 13-15). Respectarea strictă a principiilor de prevenire a infecțiilor și prevenire a răspândirii lor este sfântă. Curățenia este sora geamănă a sfințeniei!

Spiritualitate înseamnă echilibru. Oamenii care au o relație personală cu Dumnezeu declară: „Dacă legea Ta nu ar fi satisfacția mea, aș muri în durerea mea. Niciodată nu voi uita deciziile Tale – pentru că prin intermediul lor mă faci să îmi revin.” (Psalm 119:92-93 BVA) Încrederea că Tatăl Ceresc este în control te scutește de panică. Iar, „O inimă liniștită este o garanție pentru sănătatea corpului;” (Proverbe 14:30 BVA) Bunăstarea interioară fortifică imunitatea, favorizează sănătatea și contribuie la însănătoșire!

Spiritualitate înseamnă slujire. Orice om bolnav are nevoie de îngrijire multidimensională: atenție, încurajare, condiții corespunzătoare de viață, vizită (în condițiile disciplinei sanitare) și desigur tratament de specialitate. Cristos se identifică atât de mult cu persoana bolnavă, încât orice facem sau nu facem pentru ea, interpretează că facem sau nu facem pentru El (Matei 25:36). A fi credincios înseamnă a vedea în orice bolnav pe Cristos!

Spiritualitate înseamnă credință. Desigur, spiritualitate înseamnă credință în iubitorul Dumnezeu care omnipotent. Credința în intervenția Lui supranaturală pentru a te proteja și pentru a te salva în situații de pericol. Credința de a cere în rugăciune orice, cu convingerea fermă că îți va da (Matei 7:7-8). Spiritualitatea generează speranța într-un viitor mai bun, care favorizează sănătatea și însănătoșirea. A fi credincios înseamnă a fi convins că vei fi sănătos!

Atenție, ordinea în care am enumerat aceste motive de sănătate pentru spiritualitate, eu cred că este foarte importantă. Prea mulți, fac orice pentru sănătate neglijând spiritualitatea. Însă cei care l-au luat în serios pe Dumnezeu, sau cel puțin așa pretind, au tendința de spiritualiza totul așteptând din cer totul, neglijând sfânta disciplină, sfânta odihnă interioară și sfânta slujire. Ce zici? Dacă crezi că îți pot fi de folos în vreun fel, nu ezita să mă contactezi: doru@filadelfia.md

« Newer Posts - Older Posts »

Categorii